In februarie am facut o mica escapada pe Transfagarasan, un drum spectaculos de frumos. Desi am ramas cu regretul ca nu am reusit sa-l strabat pe tot din cauza zapezii, am fost foarte incantata de ceea ce am vazut.
Si cum drumul nostru trecea prin orasul Curtea de Arges, nu puteam sa nu vizitam macar un monument istoric argesean: Manastirea Curtea de Arges. Este o adevarata bijuterie arhitecturala; pe mine m-au impresionat foarte mult cele două turnulete laterale rasucite. Si daca nu stiati, in pronaos se află criptele lui Neagoe Basarab, Radu de la Afumati, şi ale cuplurilor regale ale Romaniei, Carol I si Elisabeta, Ferdinand si Maria.
Si cum drumul nostru trecea prin orasul Curtea de Arges, nu puteam sa nu vizitam macar un monument istoric argesean: Manastirea Curtea de Arges. Este o adevarata bijuterie arhitecturala; pe mine m-au impresionat foarte mult cele două turnulete laterale rasucite. Si daca nu stiati, in pronaos se află criptele lui Neagoe Basarab, Radu de la Afumati, şi ale cuplurilor regale ale Romaniei, Carol I si Elisabeta, Ferdinand si Maria.
In apropierea manastirii se afla fantana mesterului Manole. Legenda spune ca domnitorul, pentru a impiedica construirea unei manastiri mai frumoase, a dispus demolarea schelelor pentru ca mesterii sa ramana blocati pe acoperis. Acestia si-au facut aripi din sindrile si s-au aruncat, dar au murit cu totii. In locul unde s-a prabusit mesterul Manole, constructorul legendar al manastirii, a aparut un izvor, fantana mesterului Manole.
In jurul pranzului, ne-am continuat traseul pe cea mai celebra sosea din Romania, cu scopul de a ajunge la Barajul Vidraru, dar fara mare graba deoarece nu poti rata o asemenea minunatie: Valea Argesului.
Un alt regret din mica noastra excursie este ca din lipsa timpului, nu am reusit sa vizitam Cetatea Poienari, mai ales ca aveam de urcat doar... 1480 de trepte... dar momentan ma multumesc cu o poza de la departare.
In cele din urma ajungem la obiectivul stabilit: lacul si barajul Vidraru, un monument al tehnicii ingineresti, care prin maretia lui iti impune un respect pentru cei care au muncit la ridicarea unui asemenea colos in mijocul naturii.
Un alt regret din mica noastra excursie este ca din lipsa timpului, nu am reusit sa vizitam Cetatea Poienari, mai ales ca aveam de urcat doar... 1480 de trepte... dar momentan ma multumesc cu o poza de la departare.
In cele din urma ajungem la obiectivul stabilit: lacul si barajul Vidraru, un monument al tehnicii ingineresti, care prin maretia lui iti impune un respect pentru cei care au muncit la ridicarea unui asemenea colos in mijocul naturii.